Vise

Un vis adanc si straniu adeseori revine:

E o necunoscuta , i-s drag, mi-e draga toata,

Si nu-i de tot aceeasi de fiecare data,

Si nu-i de tot nici alta, si ma- intelege bine

Paul Verlaine 

Pentru a putea interpreta un vis, trebuie sa stim cum se construieste. 

Elementele inconstiente, adesea rezultand din refulare, nu pot sa reapara  brutal la nivelul constiintei, cu riscul de a distruge persoana sau, cel putin,de a-I ameninta linistea interioara. Aproape de fiecare data atunci cand ne trezim dimineata, credem ca nu am visat, sau amintirea visului este atat de vaga, de confuza, incat nu-I mai acordam nici o atentie. Cum se explica faptul ca, in general, nu pastram nici o amintire a activitati onirice? Pentru ca visul este o activitate inconstienta si, inca de la trezire , constientul isi reia activitatea si incepe sa stearga toate amintirile deranjate sau compromitatore. In plus, cenzura continua sa vegheze chiar si atunci cand dormim. Ea se opune fara intrerupere costientizarii continuturilor refulate.

La fel ca si Cerberul( paznic in mitologia greaca), ea pazeste poarta infernului fiintei noastre. Dat fiind ca inconstientul este constituit din dorinte nesastisfacute, din ganduri reprimate sau din dorinte nepermise, el are un caracter amenintator, deranjat de dureros. De exemplu, impulsurile referitoare la moarte sunt in general refulate. Ostilitatea, agresivitatea, chiar si ura nu sunt exprimate deschis. Subiectul isi reprima strigatele, isi controleaza furia, afiseaza un zambet umil in loc sa ii spuna in fata oponentului sau( sef, coleg, prieten, partener) despre dezaprobarea, suferinta si exasperarea sa.

Unei persoane ce doreste sa isi pastreze locul de munca ii este imposibil sa ii spuna superiorului: “Nu va suport, sunteti odios antipatic, detestabil”

Astfel de ganduri sunt exilate in adancurile psihicului. De-a lungul intregii zile, o persoana isi “pastreaza” controlul , dar prin intermediul visului ostilitatea sa se poata elibera. Concluzia cu care Freud(parintele pshianalizei, principala sa lucrare, fiind: “Interpretarea visurilor”) incheie aceasta analiza, este foarte semnificativa si ne permite sa avansam ceva mai mult in studiul viselor:… “nu stiti ca toate excesele si orice dezmat pe care le visam noaptea sunt comise in timpul zilei” de catre oamenii aflati in stare de veghe? Psihanaliza face alceva decat sa confirme vechea maxima a lui Palton, conform careia oamenii buni sunt cei care se multumesc doar sa viseze la ceea ce oamenii rai fac in realitate.

Astfel , chiar daca sentimentele de ura sau cele morbide isi fac aparitia in vise, ele nu o pot face in mod direct. Cenzura, veghind asupra“confortului nostru psihologic”, le refuza accesul la constiinta. Vor trebui deci sa se deghizeze. Este vorba despre ceea ce Fraud numeste procesul de elaborare a visului. Gandurile, dorintele si reprezentarile inconstiente nu pot trece de cenzura decat daca sunt suficient de deghizate. In aceste conditii, cenzura nu le recunoaste ca fiind amenintatoare sau periculoase si le lasa sa treaca. Visul va folosi asadar mai multe strategii, care Freud le descrie sub numele de “procesul visului” sau “procesul de elaborare”. Visul comporta doua dimensiuni: o dimensiune manifesta si o dimensiune ascunsa. Prima corespunde visului, adica naratiunii pe care o creaza cel care doarme. Vorbim despre ea ca despre continutul manifest. A doua dimensiune corespunde sensului visului, mesajul pe care il trasmite.Vorbim in acest caz despre continutul ascuns.

Elaborarea visului se bazeaza pe patru mecanisme prinicipale:

1. Transformarea ideilor in imagini

Aceasta transformare este responsabila de dificultatea de a povesti visul, la fel cum e greu de povestit un film. Cauza transformarii in imagini este in principal legata de chiar propietatile inconstientului.

Visul ia nastere din inconstient, ori, inconstientul este compus din reprezentari de imagini.Prin reprezentari de imagini se intelege anumite imagini, dar si actiunile, senzatiile, impresiile, emotiile. Limbajul visului este asadar limbajul inconstientului.

In plus, transformarea in imagini participa la procesul de elaborare a visului, adica la criptarea continutului ascuns. Caracterul vizual si senzorial al visului il face, intr-o anumita masura, imposibil de povestit, cu atat mai mult cu cat povestirea se face in stare de veghe, adica sub controlul constientului, care, la randul sau, provine din reprezentarea de cuvinte. Trecerea de la un mod de reprezentare la altul este periculoasa. In vis exista putine cuvinte sau chiar deloc. Niciodata , in orice caz, un dialog structurat. In realitate , in schimb , modul de comunicare cel mai utilizat este cel verbal. Prin uramare , atunci cand dorim sa interpretam un vis, este necesar sa trecem la registrul vizual si senzorial la registrul verbal, ceea ce nu este lipsit de dificultati.

2. Condensarea

Condensarea permite compactarea mai multor reprezentari intr-una singura. De exemplu, mai multe persoane continute in una singura constituie o reprezentare condensata. O persoana astfel are aspectul lui A, parul lui B, voce lui C, hainele lui D, si totusi e vorba de E

In viziunea lui Freud , visul latent este de fapt mult mai dens si mult mai lung decat manifest. Condensarea reduce deci lungimea si importanta visului.

De asemenea, il face mai complex si este responsabil de caracterul confuz, imprecis sau absurd unui mare numar de vise “ Este amuzant : in visul meu, locuiai in casa lui Henri, in timp ce, in realitate, tu nu ai vazut-o niciodata!”. Condensarea se manifesta tocmai prin schimbarile brutale si necuvincioase de décor, de timp si/sau spatiu.

1. Deplasarea

Se exprima in doua moduri:

- un element ascuns este inlocuit de un alt element indepartat , prin uramare de o aluzie

- accentul psihic este transferat de la un element important asupra unui detaliu

Deplasarea este, de aseamenea, destinata criptarii viselor, pentru a le face neinteligibile si deci inofensive. Procesul in discutie explica, in mare parte , sentimentul de ciudatenie pe care il provoaca deseori visele.

“Este ciudat! Am visat o persoana cu care m-am interesctat doar o singura data si care imi este total indiferenta!” Deplasarea utilizeaza procedeul asociativ. In plus, dupa cum subliniaza Freud, ea “pacaleste” admirabil cenzura, facand important un lucru care nu este asa, respectiv secundar ceea ce este esential.

Putem compara deplasarea cu viclenia pe care ar utiliza-o un minor ce doreste sa vada un film interzis celor care au sub 18 ani. Strategia ar putea consta din a le cere insotitorilor majori, care au voie sa intre in sala de cinema, sa atraga atentia asupra lor,strigand, fluierand, impingandu-se unii in altii. Gardianul , preocupat sa ii supravegheze pe agitatori, l-ar neglija pe minor, care, discret, ar putea sa intre fara probleme. In vis, deplasarea procedeaza la fel. Ea pacaleste cenzura(gardianul), facand-o sa creada ca pericolul se afla intr-un anumit punct( in realitate inofensiv), pentru ca ea sa-si devieze supravegherea si sa lase sa scape continuturile esentiale, Iata de ce, in vis, detaliile au o mare importanta si constituie deseori cheia.

1. Simbolizarea

Ramane un ultim element, si nu cel mai nesemnificativ, care aduce la opacitatea visului: simboloizarea. Visul este alcatuit din simboluri.

Recunoscand acest lucru, Freud admite existenta unei cunoasteri inconstiente comune si, prin urmare, a unui inconstient colectiv. Fireste, recunoasterea respectia este implicita, intrucat , oficial, numai Jung vorbeste despre inconstienul colectiv. Totusi, ocupandu-se de dimensiunea simbolica propie visului, Freud face cateva afirmatii in sensul inconstientului jungian.

Cel care viseaza foloseste simboluri , in timp ce, in mod constient , adica in starea de trezire, se dovedeste incapabil sa le dea un sens.

Aceasta prima evidenta este semnifiativa in ceea ce privetse existenta unei cunoasteri inconstiente. Mai intai, cel ce viseaza are la dispozitia sa modul de expresie simbolic pe care nu il cunoaste si nici nu il recunoaste in starea de veghe.putem spune doar ca, la cel care viseaza, cunoasterea simbolismului este inconstienta de faptul ca face parte din viata sa psihica inconstienta(Freud)

La intrebarea “ de unde ne vine aceasta cunoastere inconstienta?”, Freud raspunde: Aceasta cunoastere ne vine din diverse surse, din povesti si mituri, din farse si ghidusii, din folclor, adica din stadiul moravurilor, obiceiurilor, proverbelor si cantecelor diferitelor popoare, din limbajul poetic si din limbajul comun.

Prin urmare, simbolul serveste la reprezentarea , intr-un mod analogic, a unei reprezentari refulate. Expresia simbolica este adesea inofensiva, intrucat nu are semnificatie, in stare de veghe , pentru subiect.

Cazul particular al cosmarului

Carcateristica principala a cosmarului este aspectul penibil, terifiant si dureros. Cosmarul este totusi un vis, in masura in care este guvernat de aceleasi principii(condensare, deplasare, simbolistica). Se distinge insa printr-un esec sau printr-o imperfectiune in activarea mecanismelor mentionate.Aceasta se poate intampla din doua motive:

1. Condensarea, deplasarea si simbolizarea sunt imperfecte si insuficiente pentru a masca periculozitatea continuturilor refulate.
2. Continuturile refulate sunt prea amenintatoare si incarcate emotional.Este vorba, cel mai adesea , de dorinte,ganduri sau sentimente atat de reprobabile, incat simpla lor evocare este suficienta pentru a teroriza persoana

Fraud vorbeste despre cosmar in urmatorii termeni: Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte, dar a unei dorinte care, departe de a fi binevenita, este refulata, respinsa. Angoasa ce insoteste realizarea ia locul cenzurii. In timp ce putem spune despre visul infantil ca este realizarea directa a unei dorinte admise si avansate, iar despre visul obisnuit ca este realizarea voalata a unei dorinte refulate, cosmarul nu poate fi definit decat ca realizarea directa a unei dorinte respinse

Prin urmare, pentru Freud, cosmarul corespunde realizarii directe a unei dorinte refulate. Desi formularea are avantajul de a fi clara, ea merita totusi cateva precizari. Intr-adevar, chiar si in cazul unui cosmar, continuturile sunt supuse procesului de elaborare. Ceea ce inseamna ca nu putem face o interpretare primara a unui cosmar.Cu alte cuvinte, nu putem lua continutul manifest drept continut latent. Si in acest caz, o cautare a sensului si deci o interpretare se dovedesc necesare.

Unele procese psihice servesc, prin urmare, la criptarea visului, care apoi va trebui interpretat, adica descriptat pentru a obtine continutul ascuns.

Procesul care transforma visul latent in vis manifestat se numeste elaborarea visului. Procesul invers se numeste proces de interpretare (Fraud)

1.Transformarea ideilor in imagini

Aceasta transformare este responsabila de dificultatea de a povesti visul, la fel cum e greu de a povesti un film. Cauza transformarii in imagini este in principal legata de chiar propietatile inconstientului.

Visul ia nastere din inconstient, ori, inconstientul este compus din reprezentari de imagine.Prin reprezentari de imagini se intelege anumite imagini, dar si actiunile, senzatiile, impresiile, emotiile. Limbajul visului este asadar limbajul inconstientului.

In plus, transformarea in imagini participa la procesul de laborare a visului, adica la criptarea continutului ascuns. Caracterul vizual si senzorial al visului il face, intr-o anumita masura, imposibil de povestit, cu atat mai mult cu cat nararea se face in stare de veghe, adica sub controlul constientului, care,la randul sau, provine din reprezentarea de cuvinte.

Trecerea de la un mod de reprezentare la altul este periculoasa. In vis exista putine cuvinte sau chiar deloc. Niciodata, in orice caz, un dialog structurat. In realitate, in schimb modul de comunicare cel mai utilizat este cel verbal. Prin urmare, atunci cand dorim sa interpretam un vis, este necesar sa trecem de la un registru si senzorial la registrul verbal, ceea ce nu este lipsit de dificultati.

Simbolismul armelor introduce tema combativitatii, a luptei si chiar a razboiului.
Cum armele inseamna agresivitate si violenta, atunci posesia sau uiliizarea lor pune in evidenta resursele aflate la dispozitia subiectului pentru a evolua. Adjectivul “inarmat” semnifica, de altfel, mijloacele fizice, pshice sau materiale. Astfel , dincolo de dimensiunea razboinica sau conflictuala, armele vorbesc de fortele subiectului. Ele indica, in functie de scenariul oniric, faptul ca este inarmat sau nu pentru a face fata evenimentelor, ca ia armele si se angajeaza in lupta sau ca depune armele si deci renunta la proiectul sau. Din acest motiv, armele intra in categoria atributelor favorite ale divinitatilor din toate culturile, la fel cum lupta dintre zei si demoni,adica dintre bine si rau, este una dintre temele majore ale mitologiilor si religiilor lumii.Lupta este inevitabila.Omul nu trbuie sa se sustraga. Armele au, prin urmare, o  dimensiune spirituala certa. In functie de lectura analitica, armele poseda, in plus, o polaritate masculina si constituie simboluri falice, deoarece reproduc erectia si penetrarea.
   In vis, ele indica:
 
  - fie necesitatea de a se bate si valorizeaza actiunea directa, curajul, munca;
  - fie situatiile conflictuale;
  - fie sentimentul de persecutie: persoana este sau se simte hartuita ori atacata;

Arc, sageata

Arma secreta, atribut a numerosi zei si eroi, arcul functioneaza pe baza unui simbolism ternar:
- arcul in sine arata concentrarea, rabdarea, precizia;
- sageata reprezinta tensiunea, directia, elanul;
- tinta constituie obiectul ce trebuie atins, scopul cautarii sau al luptei.
Tirul cu arcul cere concentrare, liniste mentala, calm si precizie.In vis, aparitia acestei arme indica aceleasi virtuti si il ivita pe subiect sa isi dezvolte calitatiile.Lupta nu trebuie sa fie nici brutala, nici precipiata.Si totusi, manuirea arculului cere un intens efort fizic.Iar in ceasta privinta are o dimensiune mai ales virila si falica.
Incordarea arcului se aplica la fel de bine tensiunii corzii si erectiei penisului.Dincolo de semnificatia sexuala, este interesant de remarcat ca arcul este  si atribuit zeilor dragostei, mai ales zeului grec Eros si al zeului roman Cupidon. Visul se poate deci baza pe o tematica amoroasa, mai ales la o persoana indragostita.In sfarsit ,arcul poate reprezenta si pluritatea mijloacelor puse la dispzitia celui ce viseaza.Cat espre sageata, aceasta evoca rapiditatea si violenta, sens confirmat si de expresia: “iute ca sageata”.Daca , in vis, isi atinge tinta, sageata semnifica accesul la cunoasterea si realizarea obiectivelor de orice natura.Sageata are, in acelasi timp, o functie de indicator material, precum si de ghid spiritual.Ea domina spatiul in cele patru directii ale salesus, jos, dreapta, stanga) si este pe larg utilizata in plan profan:  simbolul sagetii figureaza pe numeroase pancarte si logouri.Astfe, inainte de a evoca lupta, ea pune mai ales accentul pe alegerea directiei.

Armura, scutul si coiful nu sunt arme ofensive, ci defensive.Aparitia lor in vis evoca, prin urmare, atitudinea defensiva a subiectului.Acesta nu infrunta, ci evita.
Nu incearca sa castige, ci sa nu piarda.Visul poate presupune un pericol, de unde necesitatea de a se proteja.Dar daca te protejezi prea mult, nu iti mai asumi nici un risc.
Visul poate deci sa dezvaluie temerile, care, departe de a-l proteja, il impiedica sa evolueze si sa progreseze.El trebuie sa se caleasca, sa indrazneasca, sa se expuna:reusita lui depinde de aceasta.

Muzica pune accentul mai degraba pe necesitatea de a auzi, de a asculta decat pe cea
de a vorbi sau de a actiona. Este deci indicat ca subiectul sa nu ignore ceea ce i se spune in viata de zi ci zi, ba chiar sa acorde o atentie deosebita cuvintelor cantecelor pe care le asculta de obicei. ” Vocea intelepciunii” poate ca se afla acolo. Este posibil, intr-adevar, ca el sa fie perceput in mod inconstient importanta unui text in raport cu viata sa (raspunsurile la intrebarile pe care si le pune, solutia la problemele sale). Insa aceste informatii nu au ajuns inca in constient si, prin intermediul visului, incearca din nou sa-si ofere mesajul

Orchestra , Concert
Orchestra si concertul simbolizeaza armonia, importanta de a se uni(si, inca o data, de a se asculta)pentru a reusi.Trupele de muzica impartasesc aceeasi semnificatie, in timp ce solistul arata ca drumul trebuie sa fie facut de unul singur.

Radio
Radioul insista in acelasi mod asupra importantei cuvintelor auzite in stare de trezire.Mijloc de informare, dar si de divertisment, radioul ne recomanda sa fim atenti la cuvintele rostite, indiferent daca sunt grele sau usoare.

Flaut
Uneori magic, flautul este capabil sa vrajeasca si sa atraga sobolanii, precum spiritele rele si demonii.
Din acest moiv, este un instrument de purificare.

Chitara
Instrument modern, simbolizeaza prezentul si dorinta de a inainta, de a nu se lasa prada nostalgiei.Ea este de asemenea asociata, prin muzica rock, cu revolta, tinerete si energie.Subiectul trebuie sa exprime, sa dea glas, ba chiar sa-si urle emotiile, nevoile si sentimentele.

Harpa
Harpa si lira sunt instrumente spirituale, atribuite in reprezentari divinitatilor si ingerilor.Oferind o muzica diafana si subtila,ele evoca nobletea idealurilor, cautarea interiora, armonia ce domneste intre fiinte sau intre diferitele parti ale eului.

Pian
Instrument clasic, pianul pune accent pe trecut.Subiectul trebuie sa-si analizeze experienta si sa tina cont de ea pentru a-si construi viitorul.El trebuie sa-si exploateze creativitatea .In sfarsit, clapele negre si albe evoca esichierul si tabla de  sah, care simbolizeaza viata, cu luptele sale si opozitia fortelor pozitive(albul) si negative(negrul)

Toba
Evocand tunetul, amintind prezenta sau furia zeilor, toba pune accent pe importanta evenimentului si pe atentia solicitata.Ea exprima caracterul de exceptie al momentului, pericolul cliei, la fel ca bataia de toba ce preceda numarul trapezistului la circ.Insoteste faptele de vitejie si exprima caracterul eroic al actiunii sau al persoanei.

Trompeta
Instrument de suflat, trompeta tine de viata, de respiratie si de creatie.In plan esoteric si mai ales in religiile monoteiste, trompeta este instrumentul Judecatii de Apoi.Conform Bibliei, ingerii vor sufla in trompete pentru a-i chema pe oameni in fata lui Dumnezeu.Astfel, in vis, trompeta il invita pe subiect sa-si  faca autocritica, caci doar asa va putea , in viitor, sa-si duca proiectele la bun sfarsit.

Vioara
Vioara imparteseste, intr-o anumita masura, aceleasi simbolism cu pianul, subliniiand importanta experienteii traite in construirea viitorului.Ea adauga insa si ideea de dificultate, intrucat este vorba  despre un instrument pretentios.Vioara este deasemenea asociata cu  legaturile amoroase, cu intimitatea si romantismul, simbolizand dorinta subiectului